Manastirea Moldovita

Prin grija Domnitorului Petru Rares in anul 1532 a fost ridicata Manastirea Moldovita. O casa domneasca,chilii, 4 turnuri de aparare si biserica alcatuiesc vestitul ansamblu. Aparata de ziduri puternice cu o inaltime ce depaseste 6 metri,avind grosimea de 1.20 metri, manastirea a capatat in timp un usor aspect de fortareata,dar acest lucru nu rapeste din farmecul cu care este inzestrata Moldovita.

Este stiut faptul ca, anterior ridicarii manastirii, Domnitorul Alexandru cel Bun a inaltat o biserica din piatra cu hramul Buna Vestire, in jurul careia s-a dezvoltat asezarea calugaresca cunoscuta sub numele de Manastirea Moldovita. Din cauza unor ploi puternice, in sec.XVI asezamantul lui Alexandru cel Bun s-a prabusit, ramanind doar cateva ruine, ce pot fi privite si astazi. Aici, in apropierea acestor ruine va fi ridicata Biserica Moldovita-ctitoria Domnitorului Rares.

Conceputa cu un plan trilobat, avand o alura zvelta si proportionata, ctitoria lui Petru Rares este tipica constructiilor din vremea lui Stefan cel Mare. Ceea ce ii confera o nota aparte este pridvorul deschis, realizat in planul bisericii prin stalpi masivi si arcade inalte si frante. Trecerea in pronaos se face printr-un portal impunator cu mulururi in stil gotic. Bolta pronaosului se inalta pe opt arcuri intretaiate. Ingenios realizate, ferestrele dispuse pe laturile de nord si de sud sunt despartite pe toata inaltimea lor de o coloneta avand deasupra o rozeta traforata in piatra.

Elemente decorative de sorginte renascentista se disting pe usa care face posibila trecerea in incaperea mormintelor.

Chenarele usilor si ferestrelor, taiate in arc frant, cu nervuri si rozete in trifoi sunt de certa influenta gotica. O bolta realizata in stilul moldovenesc acopera naosul. Absidele laterale, dar si cea a altarului sunt poligonale la exterior si circulare pe interior.

Frescele deosebit de frumoase inconjoara biserica atat pe exterior cat si pe interior. La exterior , pe fatada de rasarit sunt prezentate temele Sfantul Mucenic Gheorghe omorand balaurul si Sfiintii mucenici Dimitrie si Macarie. In continuare peretii pronosului cuprind scene ale Imnului Acatist, Asediul Constantinopolului, Arborele lui Iseu si cativa filozofi.

Registrele absidelor sunt pictate cu sfinti, ingeri si cuviosi. Scenele Vamile vazduhului si cele din lucrarea Propavaduirea apostolilor prezinta frumoase caractere folclorice. Pictura interioara se desfasoara in concordanta cu vechile canoane ale Bisericii Ortodoxe. Interiorul pridvorului este acoperit cu Judecata obsteasca si cu cateva momente din facerea lumii. Bolta pronoaosului este dominata de pictura Sfanta Fecioara cu pruncul Isus la piept rugandu-se. Sfintii sarbatoriti de Biserica Ortodoxa sunt la randul lor zugraviti pe peretii pronaosului. Peretii cu picturi din incaperea mormintelor au fost in mare parte inegriti de fum. Totusi, se mai pot distinge scenele Deisis, Adormirea Maicii Domnului si portretul staretului Avramie - cel in timpul caruia s-a pictat biserica. Isus inconjurat de puteri ceresti domina cupola naosului. Alaturi, in pandantivi sunt pictati evanghelisti, iar in absidele de sud si de nord se gaseste realizata scena Pogorarii Duhului Sfant si cea a Rastignirii. Patimile Mantuitorului si Sfintii Imparati Constantin si Elena ocupa spatiile registrului din naos. Tablou votiv plasat pe peretele de vest, il are pictat pe Domnitorul Petru Rares si pe doamna sa Elena.Vesmintele lui Petru Rares sunt pictate cu o preocupare vadita pentru detaliu. La fel ca si la alte manastiri, in pictura de la Moldovita intalnim motive si aspecte din viata Moldovei. Astfel, in costumatia personajelor se disting stergare si ii populare iar in scenele de lupta sunt prezente arme specifice moldovenilor.

Scoala moldoveneasca de pictura bisericeasca cunoaste o rapida dezvoltare in timpul domniei lui Petru Rares. Moldovenii au o stralucita traditie de arta populara cu radacini autohtone milenare. Arta populara a fost pentru ei marea scoala estetica. Inzestrati cu sensibilitate artistica isi formeaza o viziune proprie despre culoare si acorduri cromatice, despre desen, despre ritm,despre relatia dintre plin si gol. Compozitiile sunt plastic realizate,cu un mare simt al miscarii personajelor, cu o savanta intuitie in distribuirea dozajului caloric ,ceea ce dovedeste inca o data valoarea pictorilor pregatiti la scoala moldovenesca.

Popa Gavril din Suceava este cel care in anul 1593 decoreaza catapeteasma cu splendide motive florale in care sunt impletite stilizari de pasari gratioase. Icoanele imparatesti ale catapetesmei dateza din 1779.

In pronaos se afla cateva lespezi de mormant ale unor domnitori moldoveni din sec.al-XVII-lea.

O cladire de plan dreptunghiular a fost inaltata si amplasata in partea dreapta a incintei de catre Efrem, Episcop de Radauti ( intre anii 1610-1612). Fatada acesteia prezinta elemente arhitecturale provenite din Tara Romaneasca.

In asezamantul de la Moldovita a functionat in sec.XV o scoala de caligrafie.

Biserica detine in patrimoniul sau cateva obiecte de o inestimabila valoare artistica si istorica: pomelnicul si epitrafurile (pomelnicul lucrare de arta prin decoratia sculpturala si in acelasi timp document istoric datorita insemnarilor pe care le cuprinde si cele doua epirtafuri-broderii lucrate in secolul al- XV-lea). Printre cele mai frumoase piese se numara si jiltul domnesc, atribuit perioadei domniei lui Petru Rares. Remarcabil prin proportiile sale, care- i dau o alura monumentala, jiltul este decorat cu stema Moldovei, cu impletituri de linii si flori marunte crucifere.

Cu toate prefacerile la care a fost supus, asezamantul de la Moldovita ramane pentru moldoveni, si nu numai, o pagina de istorie si arta.

(sursa: http://www.maronet.ro)