|
Despre Manastirea Putna se stie ca este prima ctitorie a lui
Stefan cel Mare. Mai mult, domnitorul a vrut ca ea sa fie locul
de vesnica odihna. Astfel, la fel ca Bogdan I si Alexandru cel
Bun, Stefan cel Mare a dat ctitoriei sale menirea de necropola
domnesca. Prin numeroasele danii facute, Domnitorul Stefan cel
Mare si-a aratat pretuirea fata de biserica. Asa cum a fost consemnat
in letopisetele Putna I si Putna II, domnitorul a pus piatra de
temelie in luna iulie 1466. Construirea bisericii a durat trei
ani, dar zidurile de incinta nu au fost insa inaltate decit in
1481. Sfintirea bisericii a fost facuta in anul 1470 pe 8 septembrie.
Este foarte posibil ca manastirea sa fi suferit si unele modificari
in 1484, in urma unui incendiu. Actuala cladire se datoreaza veacului
al XVII-lea fiind modificata ulterior in 1757 si la inceputul
veacului nostru. Cu toate transformarile aduse, manastirea isi
pastreaza neschimbat aspectul de cetate, atit de caracteristic
marilor asezaminte manastiresti moldovenesti.
Din fortificatiile manastirii lui Stefan cel Mare singura ramasita
este Turnul tezaurului. Ridicat potrivit pisaniei in anul
1481 si conceput cu doua etaje, avind deasupra ultimului cat o
terasa incinsa cu un parapet crenelat, descoperit, azi poarta
un acoperis ascutit. Lumina partrunde printre ferestrele inguste,
decorate cu chenare din piatra cioplita intr-o maniera laica amintind
de goticul tirziu. Turnul intrarii, compus dintr-un parter
strabatut de un gang si un etaj boltit prevazut cu metereze apartine
veacurilor XVII-XVIII.
Biserica chiar daca nu mai pastreza elemente decorative,caramizi
si discuri smaltuite, specifice arhitecturi din vremea lui Stefan
cel Mare, se aseamana totusi prin forma si dimensiuni, cu alte
biserici contemporane. Peretii sunt impartiti in doua zone de
un briu in forma de funie, partea superioara avand un sir de ocnite
adincite in planul zidului. Peretele de nord a fost intarit de
contraforturi adaugate in sec. al XVIII-lea .
Interiorul bisericii cuprinde cinci incaperi (pridvor, pronaos,
incaperea mormintelor, naos si altar) care apartin, cu siguranta
planului original. Cele doua intrari dispuse pe laturile de sud
si de nord ale pridvorului fac posibil accesul in biserica. Un
chenar de influenta gotica, deosebit de interesant realizat, sustine
usa de la intrarea in pronaos.
Zidurile sale adapostesc mormintul Domnitorului Stefan cel Mare.
Frunze de stejar, tulpine indoite ce alcatuiesc patru medalioane
in forma de inima si capul de bour decoreaza lespedea funerara
depusa intr-o nisa din incaperea mormintelor. La Putna au mai
fost inmormintate ultima sotie a domitorului - Maria Voichita
-, cea de-a doua sotie - Maria de Mangop - avind o lespede funerara
de influenta orientala, precum si cei doi fii ai lui Stefan cel
Mare - Petru si Bogdan.
O importanta scoala de copiisti si de miniaturisti a functionat
in cadrul manastiri. Aici au fost copiate si decorate texte bisericesti,
iar in veacul al XV-lea si XVI-lea a functionat si o scoala elementara
si una medie la care s-au format cronicarii epocii si clerul Moldovei.
Broderia moldovenesca se va constitui in una dintre cele mai originale
creatii ale artei medievale romanesti. Lucrate in manastiri, epitrahiile,
dverele, valurile de icoane, acoperaminturile de mormint sint
adevarate operei ale spiritului creator al artistilor moldoveni
din vremea lui Stefan cel Mare.
Manastirea Putna se poate mindri cu o bogata colectie de epitrahire,
in marea lor parte formind o veritabila galerie de portrete. Printre
piesele cele mai mai originale se numara epitrahilul cu proroci
daruit de Stefan cel Mare manastirii, datat 1490 pe cei. De o
valoare incontestabila este si acoperamintul de mormint al Mariei
de Mangop, descendenta Paleologilor.
Putnei i-au fost daruite de catre ctitorul ei o cadelnita din
argint, avand o mare valoare aristica, cateva cruci de mana, printre
care una sculptata in lemn de chiparos precum si icoane de o mare
frumusete artistica.
(sursa: http://www.maronet.ro)
|
