| Piatra de temelie a manastirii a fost pusa de
catre Stefan cel Mare in anul 1488. Biserica va sta sub hramul
"Sfintului Gheorghe" - purtator de biruinta. Lucrarile
de constructie s-au terminat in toamna aceluiasi an, asa cum atesta
pisania fixata deasupra usii de intrare in pronaos.
Legende frumoase invaluie manastirea oferindu-i un aer plin de
farmec. Se spune ca, pe vremea lui Stefan cel Mare aici locuia
vestitul calugar Daniil Sihastrul. Acesta l-ar fi sfatuit pe marele
domn - in anul de grea cumpana - 1476 - sa nu cedeze in fata turcilor
si a lui Mahomed fiindca "razboiul este al lui". Astfel,
un an mai tirziu a fost ridicata Voronet, ca un elogiu adus victoriei.
Din punct de vedere arhitectural manastirea este asemanatoare
cu celelate biserici construite in perioada domniei lui Stefan
cel Mare. Ridicata pe un plan trilobat, avind turla deasupra naosului
si acoperis fragmentat, edificul va primi o mare nota de originalitate
prin decoratie. De forma semicirculara, absidele pastreaza elemente
decorative originale: firide alungite si ocnite sub cornise. Doua
baze suprapuse inalta turla decorata la rindul ei in acelasi fel.
Elementele de factura gotica sint prezente in ancadramentele ferestrelor.
Chenarele de piatra care inconjoara usile de patrundere in lacasul
sfant dispuse pe laturile de nord si sud ale pridvorului contin
elemente de decoratie in stil gotic si renascentist. O bolta semicilindrica
transversala incoroneaza pridvorul. Doua ferestre mari lasa lumina
sa patrunda in aceasta incapere. Acestea au fost asezate deasupra
usilor. Pronaosul este acoperit si el de o bolta in forma de calota.
Mulururi in arc frint incadreaza portalul de intrare in pronaos.
La randul ei o usa incastrata in peretele despartitor face posibila
trecerea din pronaos in naos. Arcele moldovenesti si pandantivii
sutin cupola naosului si turla. Alungita si acoperita cu o bolta
in forma de sfert de sfera, absida altarului se deosebeste de
celelate abside.
Pronaosul si naosul sint luminate de cite doua ferestre, in schimb
altarul va primi lumina printr-o singura ferestra plasata in axul
absidei rasaritene.
Biserica a fost protejata de ziduri groase de aparare. Un turn
clopotnita si case calugaresti s-au construit de-a lungul anilor
in jurul sau.
Varul Domnitorului Rares, Mitropolitul Grigorie Rosca a realizat
marea sa ctitorie: pictura exterioara de la Voronet. Devenita
atit de cunoscuta datorita coloristicii sale, in special a nuantei
de albastru, este principalul punct de atractie. Armoniile tonale,
nuantele si culorile sint in realitate cele care cu sensibilitate
artistica, artisti zugravi le-au filtrat din mediul natural. Asa
cum este de albastru cerul la Voronet, asa au incercat sa-l reproduca
pe peretii sfintei biserici. In acest mod ei au reusit sa creeze
o unitate indistructiva intre peisaj si pictura exterioara a bisericii.
In plus, in functie de accentele de culoare si de conturul pe
care le-au folosit au reusit sa demonstreze ca si atunci cind
privesti de la distanta poti percepe cu claritate siluetele desenate.
Fatada de vest cu impresionanta scena a Judecatii de Apoi este
alcatuita compozitional pe patru registre. In partea superioara
se afla Dumnezeu Tatal, registrul al doilea cuprinde scena
Deisis incadrata de apostoli asezati pe scaune. De la picioarele
Mintuitorului porneste un riu de foc in care pacatosii isi afla
chinurile. Cel de-al treilea registru este Etimasia Sfintului
Duh simbolizat in forma unui porumbel, Sfinta Evanghelie
si Protoparintii neamului romanesc- avind spre nord un
grup de credinciosi calauziti de Sfintul Apostol Pavel, iar spre
sud grupurile de necredinciosi care primesc dojana lui Moise.
In registrul al patrulea, la mijloc, apare cumpana care cintareste
faptele bune si pe cele rele, lupta dintre ingeri si demoni pentru
suflete; in zona de nord raiul, iar in cea de sud iadul. Recunoastem
printre cei care isi asteapta judecata, pe linga credinciosi ortodoxi
si pe cei ai altor religii. Chipurile de evrei, armeni, turci,
latini sint atent observate si remarcabil desenate. Patronul spiritual
al bisericii este si el prezentat pe latura de sud a pridvorului.
Alaturi de el se afla chipurile Mitropolitului Grigorie Rosca
si Daniil Sihastrul avind pergamente in mina si o compozitie cu
12 scene: Patimile Sfintului Ioan cel Nou. In dreptul pronaosului
este prezentata tema Arborelui lui Iseu in care vegetatia
abundenta incinta ochiul ca o adevarata gradina, Acatistul
Sfintului Nicolae si chipurile unor filozofi elini. Fatadele
absidelor au fost acoperite de sase registre in care sint reprezentati
indreptindu-se cu pas de rugaciune spre altar, ingeri, serafimi,
apostoli, pustnici si mucenici. Compozitiile au primit numele
de Cinul. Peretii interiori ai pridvorului au fost pictati
cu sfinti din calendarul ortodox la indemnul Mitropolitului Rosca.
Intr-o frumoasa camasa cu motive florale populare, Maica Domnului
avind pe pruncul Isus in brate este zugravita pe bolta pronaosului.
Peretii alaturati au primit decoratii cu scene din Viata Sfintului
Gheorghe. Potrivit canoanelor ortodoxe, in naos putem admira
reprezentarea lui Isus Pantocrator, in spatiile interioare
ale turlei ingeri, profeti si apostoli iar pe pandantivi pe cei
patru evanghelisti. Schimbarea la fata si Rugaciunea
din gradina Ghetsimani se regaseste in absida de sud, iar
pe celelate spatii ale naosului se profileaza alte chipuri de
sfinti militari.
Stefan cel Mare apare intr-un tablou votiv asezat pe peretele
care desparte naosul de pronaos. Personajele din tabloul votiv
sint imbracate in costume din brocard - atentia zugravului fiind
indreptata spre redarea detaliilor si studierea costumului de
epoca. Altarul primeste si el o pictura de o inalta tinuta artistica
fiind impodobit cu reprezentarea Maicii Domnului cu Isus in brate
incadrata de doi ingeri.
Ceea ce te frapeaza in pictura de la Voronet este nota de autenticitate.
Aspecte ale vietii obisnuite ale acelor vremuri capata conotatii
noi, fiind reflectate in pictura bisericii. Diverse etape importante
studierii evolutiei sculpturii in lemn se regasesc in decoratia
catapetesmei. Cele doua icoane si usile imparatesti sint lucrate
in vremea domniei lui Stefan cel Mare, alte icoane apartin secolului
XVI, iar praznicele sunt ale veacului XVIII.
Mormintele au fost acoperite de lespezi decorate cu un mare simt
artisitc. Calugarul Daniil Sihastrul isi afla odihna in Manastirea
Voronet.
Pina in secolul XVIII in jurul bisericii au locuit calugari care
s-au ocupat cu manuscrierea textelor bisericesti: Codicele Voronetean,
Epistola Sfintului Apostol Iacob si Psaltirea Voroneteana se numara
printre cele mai cunoscute. Dintre piesele de arta bisericeasca
se remarca stranele albe, stranele policromate, jiltul domnesc,
cel arhieresc, policandrul si o grinda aurita. Toate sunt lucrate
in lemn, apartinand secolului XVI si fiind deosebit de valoroase.
Motivele lor florale si geometrice sint de cea mai autentica inspiratie
folclorica.
Clopotnita pastreaza doua clopote daruite bisericii de catre Domnitorul
Stefan cel Mare.
(sursa: http://www.maronet.ro) |
